Vis al mortii-eterne,vis al lumii intregi...

Dorm filele uitarii in clipa despartirii,
Amorul se-ntineaza peste culmi,
Praful abunda aspru.Sunt zeci de mii de lumi,
ce-se-adancesc in norul straniu si incert.

Alert,din suflet izbandeste idealul,
Reverberatii scurte in cenusa stinsa,
Dureri trecute prin steaua necuprinsa,
Refulate in privirea plina de credinta.

Fagaduinta,am primit candva pe-aleea cu castani
cand frunzele doineau al nostru tropot
Miresme de visare rasunau din clopot..
Dar s-a topit prin vine,s-a intunecat in sine...
cu mine langa tine.

Si-asa mai dau o pagina de clipe,
Din care doar iubirea poate sa razbata.
Caci e o toba,si-un deget singur sa o bata..
...tot ar tremura.

Caci degetul acela este...
Cel care sub slove de poveste..
Ar fi mereu acelasi,chiar si peste ani
cel ce strangea un suflet,pe-aleea cu castani..